News and Films from the Frontline of the War on Drugs
CONSUMUL DE DROGURI PE STRADĂ DEVINE O PROBLEMĂ DIN CE ÎN CE MAI ACCENTUATĂ ÎN ORAȘE
Folosirea în comun a echipamentului de injectare de către consumatorii de droguri duce la răspândirea bolilor infecțioase precum hepatita C sau HIV. Persoanele care locuiesc în zonele respective nu privesc cu ochi buni seringile aruncate pe stradă. Soluția nu poate veni de la poliție - arestarea persoanelor care consumă droguri nu reduce numărul acestor, ci îi împinge către comportamente mai riscante și la aruncarea seringilor cât rapid după folosire. Vechile metode de luptă împotriva problemelor legate de droguri nu funcționează. Aceasta este o campanie de găsire a unor noi soluții - de a face loc schimbării.
Dacă amenajăm săli unde consumatorii de droguri se pot injecta cu echipament steril într-un mediu controlat, reducem riscul de supradoză și de infectare, ca și problemele și deșeurile apărute în urma consumului de droguri pe străzi! Campania Room for Change încearcă să promoveze soluții pragmatice la problemele legate de consumul de droguri - puteți găsi mai jos informații despre aceste probleme și soluțiile realiste care s-au dovedit a fi eficiente în multe metropole din toată lumea! Dacă credeți că pedepsele nu reprezintă o soluție realistă, vă rugăm să semnați petiția propusă de noi!
(Acest site web reprezintă stadiul campaniei din 2015)
Consumul de droguri în spații publice – Persoanele care consumă droguri injectabile trăiesc de cele mai multe ori la marginea societății: nu au serviciu, casă ori familie. Acestea își petrec mare parte din viață pe stradă, în căutare de droguri pe care le consumă de obicei în condiții neigienice la câte un colț întunecat de stradă sau adăpostiți în ganguri. Iar acest lucru creează tensiuni în comunitățile din zonele respective. Aceste persoane folosesc în comun seringile, pe care de obicei le aruncă la locul consumului pentru a evita să fie arestate.
Infecțiile – O treime din toate infectările cu HIV din Africa subsahariană este asociată cu folosirea în comun a echipamentului de injectare. Un virus mai puțin cunoscut, al hepatitei C, este mult mai contagios, iar în prezent acesta se răspândește în grupul consumatorilor de droguri mai rapid decât în oricare populație. Tratarea bolilor provocate de aceste virusuri costă mult mai mult decât prevenirea lor prin distribuirea de echipament steril de injectare și oferirea unui mediu igienic. Photo: Ben art core
Noile epidemii de HIV din Europa – Pentru o perioadă îndelungată de timp, rata de infectare cu HIV în rândul consumatorilor de droguri din majoritatea țărilor europene a rămas la un nivel scăzut. Situația se schimbă în prezent drept urmare a crizei financiare. Serviciile de sănătate publică și serviciile sociale sunt de multe ori primele victime ale măsurilor de austeritate. Orașe ca Atena, București și Sofia au avut explozii ale infectărilor cu HIV în rândul persoanelor care consumă droguri. Se cunoaște din experiența altor țări că epidemia nu rămâne în cadrul populației consumatorilor de droguri, ci se răspândește în cadrul populației generale prin intermediul relațiilor sexuale neprotejate.
Etnobotanicele – În 2009 a apărut în Europa o avalanșă nemaiîntâlnită de noi droguri sintetice. Aceste droguri, botezate „legale” sau „etnobotanice” de către mass-media, nu se află pe lista substanțelor ilegale, dar imită efectele acestora din urmă. În unele orașe, precum Budapesta sau București, mii de consumatori de droguri au început să-și injecteze aceste noi substanțe. Dacă heroina este de obicei injectată de trei-patru ori pe zi, aceste noi droguri sunt injectate de 10-15 ori pe zi - conducând la un risc crescut de infectare.
Deșeurile rezultate în urma consumului de droguri – Acele și seringile folosite și alte deșeuri rezultate în urma consumului de droguri sunt omniprezente în cartierele unde consumatorii își injectează droguri pe stradă. Deși nu există cazuri documentate în care o persoană din publicul general să fi căpătat o infecție cu transmitere sanguină de la seringile aruncate, omniprezența acestor deșeuri duce la teamă, nemulțumiri, sentimente de silă și frustrare.
PEDEPSELE NU REPREZINTĂ O SOLUȚIE
Creșterea efectivelor de poliție care să patruleze și să aresteze consumatori de droguri nu va duce la o scădere a nivelului consumului de droguri sau la mai puține seringi pe străzi. Dimpotrivă, teama de poliție îi împinge pe consumatori să arunce seringile imediat după folosire. Există studii care arată că îngrădirea accesului la seringi sterile nu va duce la scăderea numărului de persoane care consumă droguri pe stradă, ci la folosirea în comun a echipamentului de injectare și, prin urmare, la noi infectări. Penitenciarele supraaglomerate sunt focare de consumatori de droguri injectabile și bolile infecțioase asociate.
O SOLUȚIE CU PATRU COMPONENTE PENTRU REDUCEREA PROBLEMELOR LEGATE DE DROGURI
Prevenirea – pentru cei care nu au consumat droguri sau le vor încerca: trebuie să oferim educație bazată pe dovezi în școli, în cadrul familiei și în cluburi!
Tratamentul – pentru consumatorii de droguri care doresc să renunțe: trebuie să le oferim consiliere, servicii de dezintoxicare, comunități terapeutice și programe de reintegrare socială.
Reducerea riscurilor – pentru consumatorii activi de droguri injectabile: trebuie să le oferim echipament steril de injectare și un mediu sigur unde pot consuma droguri fără a-i deranja pe ceilalți, fără a se infecta sau a muri de supradoză. Aceste programe ar trebui să fie puncte de trimitere către alte servicii!
Aplicarea legii – pentru a proteja comunitățile: poliția ar trebui să mențină spațiile publice în siguranță prin îndrumarea consumatorilor de droguri către sălile de consum.
Aceasta este abordarea bazată pe patru componente. Fiecare oraș trebuie să-și creeze propria strategie privitoare la droguri pe baza acestor patru componente și să aloce un buget corespunzător pentru implementarea acestor strategii. Orașele care au adoptat această abordare au avut un succes remarcabil în reducerea consumului de droguri pe stradă și a riscurilor asociate. Primele orașe care au experimentat această abordare au fost în Elveția, unde a fost creată prima sală de consum în 1986. Apoi altele au urmat acest exemplu în Olanda, Germania, Spania, Australia, Canada, Danemarca, Luxemburg și Norvegia. O cameră de consuma fost deschisă în Atena în 2013, iar curând i-au urmat Parisul și Lisabona. În prezent există peste 90 de camere de consum funcționale în aceste țări. Pe lângă faptul că nu au crescut nivelul consumului de droguri, aceste camere au ajutat la salvare multor vieți. Nu s-a înregistrat niciun deces în cadrul acestora.
Populațiile din tot mai multe orașe ajung la înțelegerea faptului că pedepsele aplicate consumatorilor de droguri nu face decât să creeze mai multe probleme - dar dacă creăm medii sigure și igienice supravegheate de personal medical și social putem reduce numărul supradozelor, consumul de droguri pe străzi împreună cu toate problemele asociate, deșeurile rezultate în urma consumului de droguri și numărul infectărilor. Și, în plus, aceste camere îi pot ajuta pe cei dependenți de droguri să intre în tratament!
CAMERELE DE CONSUM DE DROGURI
Camerele pentru consumul în siguranță al drogurilor nu sunt un lux - sunt o investiție de care va beneficia întreaga societate, nu doar consumatorii de droguri! În orașele unde au fost create camere de consum de droguri:
s-a redus consumul de droguri în spații publice consumatorii de droguri nu se mai injectează pe străzi lăturalnice și în parcuri, ci în săli sub supraveghere;
s-a redus rata infectărilor consumatorii de droguri folosesc echipament steril de injectare și nu se mai injectează la comun cu aceleași seringi;
a crescut numărul consumatorilor de droguri intrați în tratament persoanele dependente de droguri sunt motivate și au acces la programe de tratament, din ce în ce mai multe abandonând consumul drogurilor;
s-a redus pe străzi cantitatea de deșeuri rezultate în urma consumului de droguri deșeurile sunt colectate în siguranță în camerele de consum, nicio seringă nemaiajungând pe străzi;
s-a redus numărul de decese cauzate de supradoze dacă se produce un caz de supradoză în camerele de consum, personalul medical poate interveni imediat.
Soluții
ORAȘELE PARTICIPANTE
La această campanie participă organizații ale societății civile din opt orașe: Atena, Belgrad, Bratislava, București, Budapesta, Porto, Sofia și Varșovia.
ATENA
Grecia este un dintre țările europene cel mai grav afectate de criză. Conform OKANA (agenția de stat pentru tratamentul dependenței de droguri), consumul de droguri injectabile a crescut brusc odată cu instabilitatea socială. Estimările oficiale indică 25.000 de consumatori de droguri care se injectează pe străzi, majoritatea fiind în Atena. Uniunea Consumatorilor de Droguri din Grecia afirmă totuși că numărul consumatorilor din stradă e de peste 30.000 numai în Atena - persoane care nu au accesat serviciile și a căror existență nu a fost înregistrată. De multă vreme, factorii de decizie au crezut că pot elimina problema drogurilor prin intermediul raidurilor poliției și al încarcerării, iar accesul la tratament și la seringi sterile a rămas mult mai scăzut decât în alte orașe din Europa Occidentală. Prin urmare, consumatorii au folosit de obicei seringile în comun, răspândind infecțiile cu HIV și hepatita C. Între 2006 și 2010 au existat numai nouă cazuri noi de infectare cu HIV în rândul consumatorilor de droguri și în 2011 doar au fost înregistrate 256 de cazuri noi!
Când a apărut o uriașă epidemie de HIV în Grecia, s-a ajuns treptat la înțelegerea faptului că e nevoie urgentă de schimbarea abordării: guvernul a investit mai mulți bani în servicii de bază de reducere a riscurilor (unități mobile, teste rapide, trimiterea către unitățile spitalicești care oferă tratament), dar epidemia necesita strategii și mai eficiente. Au fost distribuite și mai multe seringi sterile, iar numărul persoanelor admise la tratament a crescut; dar nu a fost creat niciun adăpost pentru consumatorii de droguri fără locuință și nici nu a fost redus timpul de așteptare pentru accesul la tratament substitutiv. Reducerea riscurilor ar fi putut fi ameliorată prin implicarea în serviciile de tratament substitutiv a numărului crescut de consumatori de droguri care s-au oferit voluntari, dar ale căror inițiative au fost respinse. În această situați dificilă, societatea civilă și nu sectorul guvernamental a fost cea care s-a luptat pentru rezolvarea problemei: presiunea pe actorii importanți, crearea de inițiative pentru a răspândi informații în rândul oamenilor străzii și angajarea fără rezerve în eforturile pentru o lume mai umană și mai sănătoasă. Photo: Ben art core
În 2013, OKANA a deschis prima cameră de consum din Atena, unde sute de consumatori de droguri pe lună au putut evita infectarea prin injectarea într-un mediu sigur. Epidemia e acum sub control, dar încă mai sunt multe de făcut. Din păcate, camera de consum a fost închisă ca urmare a unor probleme de legislație, iar consumatorii încă stau ani de zile pe listele de așteptare pentru a fi admiși în tratament substitutiv. Organizațiile societății civile se luptă pentru un nivel crescut de prevenire, tratament și reducere a riscurilor și pentru un nivel mai scăzut de stigmatizare, excludere, criminalizare și pedepse! În Grecia avem ca partener în campania noastră Uniunea Consumatorilor de Droguri. Pentru a afla mai multe despre situația din Grecia, vizionați materialul video realizat de Drugreporter împreună cu Uniunea Consumatorilor de Droguri din Grecia.
BELGRAD
Belgrad se află într-un nod al mai multor rute ale traficului de heroină. Aici există un număr important de consumatori de droguri injectabile, mulți aparținând unei comunități etnice marginalizate (roma). Majoritatea acestor consumatori trăiesc într-o sărăcie extremă și sunt izolați de restul societății. Mulțumită Fondului Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, au fost create la începutul primei decade a secolului în Serbia câteva servicii de reducere a riscurilor, precum distribuirea de seringi sterile pentru combaterea infectărilor. Rata de infectare cu HIV în rândul consumatorilor de droguri a rămas deocamdată la un nivel destul de scăzut, dar accesul la serviciile de reducere a riscurilor este departe de a fi suficient - cel mai bun indicator de risc fiind prevalența crescută a infectărilor cu hepatita C.
Furnizorii de servicii au sperat că programele ar putea fi augmentate, dar se pare că în van: țara nu mai este eligibilă pentru finanțări de la Fondul Global, ultima dintre aceste încheindu-se anul acesta. Programele care oferă ajutor consumatorilor de droguri au parte acum de un viitor incert: unele dintre acestea își vor înceta cu siguranță activitatea. Nici guvernul și nici autoritățile locale din Belgrad nu oferă fonduri îndestulătoare pentru reducerea riscurilor asociate consumului de droguri pe stradă. Acordați orice ajutor pentru sprijinirea luptei organizațiilor din societatea civilă pentru a determina factorii decidenți să acționeze pe baza abordării celor patru componente! În Serbia avem ca partener în campania noastră Re-Generation. Pentru a afla mai multe despre situația din Serbia, vizionați materialul video realizat de Drugreporter împreună cu Re-Generation.
BRATISLAVA
Injectarea metamfetaminei (cunoscută sub numele de Pervitin în Slovacia) a devenit din ce în ce mai răspândită în Bratislava în ultimii ani. Un număr important dintre consumatorii de droguri aparțin minorității roma - marginalizată social și cu un foarte scăzut nivel de acces la orice fel de servicii de sănătate. În unele zone ale orașului, consumul public de droguri este o sursă de tensiuni pentru locuitori. Consumatorii se injectează adesea în scările blocurilor sau în tufișuri, folosind seringile în comun. Patru din zece consumatori sunt infectați cu virusul hepatitei C. Sursă: Wikipedia. Foto: Ester Erdelyi Photography
Legile referitoare la droguri sunt aspre, iar consumatorii de droguri nu îndrăznesc să acceseze serviciile sociale de teama arestării. Există doar câteva organizații care oferă servicii de prevenire, tratament și reducere a riscurilor, dar consiliul municipal nu le oferă niciun fel de fonduri pentru și nu există o strategie a autorităților locale pentru a rezolva aceste probleme. Guvernul ia acum în calcul decriminalizarea consumului de droguri - se pare că există un impuls pentru schimbare. Sprijiniți organizațiile societății civile locale, precum Odysseus, pentru a susține crearea unei noi politici privitoare la droguri, una bazată pe prevenire, tratament, reducerea riscurilor și scăderea pedepselor; semnați petiția! Sursă: Wikipedia. Foto: Ester Erdelyi Photography. În Slovacia avem ca partener în campania noastră Odyseus. Pentru a afla mai multe despre situația din Slovacia, vizionați materialul video realizat de Drugreporter împreună cu Odyseus.
BUCUREȘTI
Timp de mulți ani a existat un nivel foarte scăzut al infectărilor cu HIV în rândul consumatorilor de droguri din București. Situația s-a schimbat radical în ultima perioadă, numărul de noi cazuri de HIV crescând de la patru în 2007 la 801 până în 31 decembrie 2014. De ce? În parte din cauza exploziei pieței se substanțe psihoactive stimulente (vândute sub denumirea „etnobotanice”) care a dus la o creștere rapidă a numărului de injectări: un consumator de heroină se injectează de 4-5 ori pe zi, iar un consumator de substanțe stimulente, de 10-15 ori pe zi. Celălalt factor este scăderea bruscă a accesului la seringi sterile în aceeași perioadă, astfel că persoanele consumatoare de droguri injectabile au început să folosească tot mai mult seringile în comun, ceea ce adus la noi cazuri de infectare. Sursă: Wikipedia
În România există programe de reducere a riscurilor, acestea încercând să prevină folosirea în comun a echipamentului de injectare și (ca urmare) a bolilor cu transmitere sanguină. Aceste programe îi ajută de asemenea pe consumatori să acceseze servicii de dezintoxicare. Majoritatea acestor programe au fost finanțate de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, dar după intrarea țării în UE, aceasta nu a mai fost eligibilă pentru noi finanțări. Nici guvernul, și nici municipalitatea nu au oferit fonduri care să asigure sustenabilitatea programelor de reducere a riscurilor, astfel că aceste servicii au trebuit să fie diminuate.
Începând cu anul 2010, finanțările pentru reducerea riscurilor au avut fluctuații, permițându-le furnizorilor de servicii să-și continue munca, dar punându-le totodată în mișcare imaginația pentru a găsi noi căi de a include serviciile de schimb de seringi și de tratament substitutiv în cadrul unor programe mai generale de finanțare, precum Fondurile Structurale Europene. Chiar dacă eficiența abordării de reducere a riscurilor e acceptată și recunoscută de mare parte a factorilor de decizie, vorbele de sprijin încă nu au fost însoțite de un angajament financiar. Această situație duce la întreruperi în furnizarea serviciilor, cum s-a întâmplat în iulie 2013 când, confruntați cu perspectiva închiderii temporare a multor servicii din cauza lipsei de echipament și de medicamente, organizațiile societății civile împreună cu persoanele consumatoare de droguri au organizat un protest pentru a cere sprijinirea urgentă a serviciilor de reducere a riscurilor.
Mulți consumatori de droguri trăiesc pe stradă sau, în timpul iernii, în sistemul public de canalizare în subteran, unde nu există apă curată și condițiile sunt complet neigienice. Deșeurile rezultate în urma consumului de droguri și tensiunile provocate de acesta sunt o sursă continuă de tulburări în cartierele afectate. Organizațiile societății civile încearcă să paveze drumul spre crearea camerelor de consum unde persoanele care au nevoie să se poată injecta sub supraveghere medicală, într-un mediu igienic, fără a mai fi aruncate seringi pe stradă sau a mai provoca deranj vecinilor. Bucureștiul trebuie să-și creeze o strategie cu cele patru componente și să ofere sprijin pentru prevenire, tratament și reducerea riscurilor, de asemenea fiind necesară instruirea polițiștilor în vederea cooperării cu aceste servicii. Acordați sprijin petiției noastre! În România avem ca partener în campania noastră Romanian Harm Reduction Network. Pentru a afla mai multe despre situația din România, vizionați materialul video realizat de Drugreporter împreună cu Romanian Harm Reduction Network.
BUDAPESTA
Piața drogurilor din Budapesta s-a schimbat radical începând cu 2009: consumul de heroină a dispărut aproape complet, iar mii de persoane se injectează cu noile substanțe psihoactive - stimulente sintetice produse în China și India. Aceste droguri sunt injectate mult mai frecvent, de 10-15 ori pe zi. Mii de persoane marginalizate și consumatoare de droguri injectabile, multe dintre aceste din comunitatea roma, trăiesc în mahalale sărace, fără acces la servicii de sănătate și se injectează de obicei în locuri ferite, în parcuri sau clădiri abandonate. Seringile aruncate pe jos sunt un motiv de îngrijorare publică, iar folosirea acestora în comun duce la creșterea numărului de infectări. Între 2011 și 2014 aproape s-a dublat rata infectărilor cu virusul hepatitei C în rândul consumatorilor de droguri.
Din păcate, autoritățile locale nu au reușit să identifice cauzele reale ale problemei și au aruncat vina pe serviciile de schimb de seringi pentru creșterea numărului consumatorilor de pe străzi: ca urmare, două dintre aceste servicii au fost închise anul trecut. Soluția nu constă în închiderea serviciilor care încearcă să-i ajute pe oameni, ci în sprijinirea acestora pentru a crea un mediu curat și sigur pentru consumatori, ca aceștia să nu se mai injecteze pe străzi. Budapesta are nevoie de o strategie bazată pe prevenire, tratament, reducerea riscurilor și aplicarea legii, iar pe lângă acestea, de un coordonator al strategiei și de un buget pentru implementarea acesteia. Sprijiniți-ne în eforturile noastre de a schimba politicile referitoare la droguri - semnați petiția! Pentru a afla mai multe despre situația din Ungaria, vizionați materialul video realizat de Drugreporter
SOFIA
În Sofia există mii de consumatori de droguri pe cale injectabilă, mulți dintre aceștia trăind în sărăcia la periferia orașului. Mare parte dintre acești consumatori aparțin unor grupuri marginalizate, precum comunitatea roma, cu o rata ridicată a șomajului și a persoanelor fără adăpost. Mulți dintre consumatori se injectează pe străzi, în medii pline de riscuri și cu acces limitat la seringi sterile - farmaciile refuză de multe ori să le vândă seringi și există doar o singură organizație care oferă echipament steril de injectare. Consumul de droguri în spații publice și deșeurile rezultate în urma consumului alimentează conflictele din cartiere, iar știrile tabloidelor duc la raiduri ale poliției.
Bulgaria are unele dintre cele mai dure legislații privitoare la droguri din Uniunea Europeană. Într-o țară cu opt milioane de locuitori, 800 de persoane sunt încarcerate în fiecare an pentru infracțiuni legate de droguri. Penitenciarele nu reprezintă o cale de a-i feri pe oameni de droguri. Conform estimărilor făcute de administrația penitenciarelor, mai mult de 20% din populația din penitenciare este alcătuită din persoane dependente de droguri - iar multe dintre acestea adoptă modele problematice de consum după ce sunt încarcerați. Teama de a fi arestați de către poliție îi împinge pe consumatori la comportamente riscante de consum și la aruncarea seringilor imediat după folosire. .
Se pot recunoaște câteva tendințe îngrijorătoare legate de infectări în rândul consumatorilor de droguri, numărul noilor cazuri de HIV crescând de la 74 în 2004 la 157 în 2012, în timp ce nivelul de infectare cu virusul hepatitei C depășește 70%. Costurile pentru prevenirea infectărilor cu HIV și cu virusul hepatitei C sunt mult mai mici decât cele pentru tratarea celor infectați cu HIV. Sofia nu posedă o strategie privitoare la droguri, iar municipalitatea nu oferă nicio finanțare pentru prevenire, tratament sau reducerea riscurilor. Ajutați-ne să aducem la cunoștința legiuitorilor doleanțele furnizorilor de servicii pentru a face ceea ce este necesar în vederea reducerii riscurilor asociate consumului de droguri - semnați petiția! În Bulgaria avem ca partener în campania noastră Fundația Inițiativa pentru Sănătate. Pentru a afla mai multe despre situația din Bulgaria, vizionați materialul video realizat de Drugreporter împreună cu Fundația Inițiativa pentru Sănătate.
VARȘOVIA
În Polonia există în jur de 15.000 de persoane care consumă droguri pe cale injectabilă. Varșovia are un număr suficient de programe de substituție, astfel că majoritatea consumatorilor care nu pot accesa astfel de servicii se află în alte orașe mari, precum Katowice sau Gdańsk.
Mulți dintre aceștia se injectează în locuri insalubre, unde folosirea în comun a seringilor duce la un număr crescut de supradoze și infectări cu virusul hepatitei C. În unele zone din Varșovia apar conflicte între consumatorii de droguri și ceilalți locuitori din cauza seringilor aruncate la întâmplare și a altor deșeuri rezultate în urma consumului de droguri. Legislația poloneză privitoare la droguri este severă, mulți tineri ajungând la tribunal pentru infracțiuni minore legate de droguri. Creșterea numărului de încarcerări nu a dus la o scădere a consumului de droguri. Soluția reală la această problemă este tratamentul substitutiv oferit celor dependenți și reducerea numărului de decese și boli prin intermediul unor inițiative pragmatice precum distribuirea de seringi sterile.
Dependența de heroină poate fi tratată cu ajutorul substitutelor de opiacee, adică prin medicamente ce pot fi luate cu rețetă (cum ar fi metadona sau burprenorfina). Din nefericire, doar puțini consumatori de heroină au acces la tratament medical și seringi sterile. Organizațiile care se străduiesc să reducă riscurile asociate consumului de droguri susțin că e nevoie de un nou cadru legislativ care să permită crearea de unități care să ofere tratament combinat într-un ritm fără sincope - o cameră specială în care consumatorii să poată nu numai să se injecteze într-un mediu steril și cu supraveghere, ci să fie și motivați pentru a-și schimba viețile și a se integra în societate. Semnați petiția pentru o Varșovie mai sigură - un oraș care să adopte soluții reale, nu bazate pe pedepse! În Polonia vem ca partener în campania noastră Polish Drug Policy Network. Pentru a afla mai multe despre situația din Polonia, vizionați materialul video realizat de Drugreporter împreună cu Polish Drug Policy Network.
PORTO
Porto a cunoscut o creștere radicală a consumului de droguri injectabile în anii '80; populația obișnuită a fost scandalizat să vadă tineri injectându-se pe străzi și s-a făcut apel la intervenția poliției. Dar criminalizarea consumului de droguri nu a fost de ajutor, ci a dus în schimb la o creștere abruptă a numărului de infectări cu HIV și de decese cauzate de supradoze, consumatorii de droguri fiind împinși la marginea societății. Guvernul portughez a decriminalizat consumul de droguri în 1999 și a adoptat o nouă strategie privitoare la droguri prin care se are în vedere prevenirea, tratamentul și reducerea riscurilor pentru consumatorii de droguri. Un număr impresionant de consumatori de droguri a intrat în tratament, iar celor care nu au putut abandona injectarea i s-au oferit seringi sterile. Această nouă abordare a dat rezultate, diminuându-se problemele legate de consumul de droguri.
Când criza economică a ajuns în Portugalia, serviciile sociale și de sănătate au fost în mare parte victimele măsurilor de austeritate. Consumatorii de droguri nu au o imagine prea pozitivă și, ca întotdeauna, e foarte simplu de tăiat finanțările serviciilor care se ocupă de ei. Dar prețul acestor măsuri va fi plătit de întreaga societate prin decese, boli și infracționalitate. Investirea în prevenire, tratament și reducerea riscurilor înseamnă a investi în viitor - pentru a transforma Porto într-un loc mai sigur și mai ferit de boli. Deja există programe de distribuire a medicamentelor substitutive și a echipamentelor sterile de injectare persoanelor care consumă droguri - mai rămân de făcut camerele de consum unde aceștia să se poată injecta într-un mediu igienic și cu supraveghere medicală, în loc de străzi și ganguri. Știm din experiența altor orașe că aceste camere pot reprezenta locul de unde se ajunge la alte servicii - dezintoxicare, spre exemplu. În Portugalia există cadrul legal pentru crearea camerelor de consum, dar nimeni nu a profitat încă de acesta. E timpul ca decidenții să aplice acest cadru legal - semnați petiția și cereți-le acest lucru! În Portugalia avem ca partener în campania noastră APDES. Pentru a afla mai multe despre situația din Portugalia, vizionați materialul video realizat de Drugreporter împreună cu APDES.
Articole legate de această campanie:
We Need Room for Change!
In Search of a Drug Consumption Room – The Open Veins of Drug Users
ATHEN’S WAY – Struggle For a Drug Consumption Room
Where Do Poles Inject? – The “Room for Change” Campaign in Poland
Why Have the Serbian Media Become Interested in Drug Consumption Rooms?
Advocating for Drug Consumption Rooms in Portugal
Life After the Closure of the Needle Exchange in Budapest
The Room for Change campaign launches a petition among citizens in Sofia
Room for Change: But in Which Direction?
Footer
